Chirurgia oro-maxilo-facială

Test la Chirurgia oro-maxilo-facială

Etichete: anul-4, stomatologie

Limba: ro

Extras de întrebări

  1. Traumatismele oro-maxilo-faciale ocupă un loc aparte în cadrul traumatologiei contemporane, deoarece:
  2. Formele traumatismelor oro-maxilo-faciale sunt destul de diverse ca fiind:
  3. Care-i principala cauză că reginea OMF este mai ușor expusă traumatismelor:
  4. Particularitățile traumatismelor oro-maxilo-faciale sunt determinate de aspectele morfo-funcționale specifice ale acestei regiuni:
  5. În traumatismele oro-maxilo-faciale este afectat relieful și suferă fizionomia cu consecințe psihoemoționale grave pentru pacient, deoarece:
  6. În traumatismul BMF mai suferă și alte organe de o importanță vitală pentru viața omului:
  7. Din cele peste 200 oase ale corpului uman ce constituie circa 12 kg sau 18% din greutatea corpului în regiunea OMF avem numai 10 și care din ele sunt pare:
  8. Unele oase ce formează scheletul facial sunt impare:
  9. În scheletul uman deosebim mai multe tipuri de oase:
  10. Cea mai mare frecvență a plăgilor părților moi se întâlnește la:
  11. Din ce motive plăgile regiunii OMF sunt destul de frecvente:
  12. Agenții traumatici ce produc traumele OMF sunt:
  13. Cauza cea mai frecventă a producerii plăgilor OMF o constituie:
  14. Arsurile feței sunt frecvent și mai des sunt produse de:
  15. Gravitatea leziunilor părților moi OMF este direct proporțională cu:
  16. Clasificarea plăgilor părților moi OMF se face în funcție de:
  17. În plăgile părților moi BMF țesuturile afectate pot fi:
  18. Adeseori pot fi întîlnite plăgi ale părților moi BMF prin mușcătură de origine:
  19. În timpul executării unor procedee stomatologice pot fi lezate mucoasa jugală, limba, planșeul bucal cu:
  20. Caracteristic pentru plăgile penetrante este faptul că:
  21. Semnele comune ale plăgilor BMF pot fi:
  22. Prin ce se poate manifesta șocul neurogen în plăgile OMF:
  23. Cum procedați în asfixia prin căderea limbii:
  24. Care este limita maximă de timp de la producerea unei plăgi faciale, pentru a efectua o sutură primară:
  25. Rolul suturii de poziție este:
  26. Transportul rănitului cu tulburări de asfixie, se face în:
  27. Sutura unei plăgi transfixiante de obraz se reflectă:
  28. Care este frecvența traumatismelor dento-parodontale:
  29. Cele mai frecvente cauze ale traumatismelor dento-parodontale sunt:
  30. Formele principale de traumatisme dento-parodontale sunt:
  31. Factorii favorizanți în producerea unor fracturi coronare sunt:
  32. Unele manopere stomatologice pot duce la traume dento-parodontale:
  33. În luxațiile dentare parțiale se recomandă:
  34. Precizați în care din aceste situații este de regulă necesară extracția dintelui:
  35. Leziunile traumatice dento-parodontale sunt mai frecvente la:
  36. Într-un traumatism dento-parodontal diagnosticul de fractură coronară penetrantă semnifică:
  37. În leziunile traumatice dento-parodontale cea mai importantă măsură terapeutică este:
  38. Precizați care dintre următoarele intervenții sunt necesare în tratamentul fracturilor coronare ale dinților devitali:
  39. În luxațiile dentare totale la pacienții tineri se recomandă:
  40. Pentru tratamentul fracturilor cominutive ale dinților se pot utiliza:
  41. În fracturile coronare penetrante:
  42. Precizați care dintre următorii factori condiționează atitudinea terapeutică în cazul luxației totale a incisivului central superior la un adolescent:
  43. Care este metoda de tratament indicată în mod obișnuit în cazul luxației totale a incisivului central superior la un adolescent:
  44. Evoluția tardivă după tratamentul conservativ în cazul luxației totale a incisivului central superior la un adolescent poate fi:
  45. Precizați care dintre următoarele investigații sunt absolut necesare pentru stabilirea diagnosticului în cazul unui traumatism dento-parodontal:
  46. Examenul clinic indică mobilitatea incisivilor centrali superiori, deplasarea lor către palatinal, decolarea gingiei, radiologic nu se observă leziuni. Indicați atitudinea terapeutică cea mai potrivită în această situație:
  47. După finalizarea tratamentului în cazul unei luxații incomplete a dintelui se recomandă în mod expres:
  48. Precizați pentru care dintre dinți nu este posibiltratamentul conservativ:
  49. În care dintre următoarele condiții nu este posibilă replantarea dintelui luxat:
  50. Pentru o fractură coronară penetrantă care este metoda de tratament frecvent utilizată:
  51. Diagnosticul diferențial al sialodochitei se face cu:
  52. Indicați care este tratamentul imediat pentru fractura coronară a dintelui 2.1 în treimea mijlocie:
  53. Precizați diagnosticul pentru fractura unghiului intern a coroanei dintelui 1.1, care interesează smalțul și dentina.
  54. Indicați tratamentul pentru leziunea traumatică a dintelui 1.1(fractura penetrantă a coroanei 1.1).
  55. Luxația dentară se produce prin:
  56. Luxațiadentară cuintruziepoatefi:
  57. Într-o luxație dentară parțială efectuați:
  58. Cea mai mare parte din fracturile mandibulei se datoresc:
  59. Fracturile spontane ale mandiobulei (în os patologic) au loc când rezistența este scăzută în caz de:
  60. Fractura Walther constă în:
  61. Mandibula se poate fractura în timpul unor intervenții chirurgicale ca:
  62. Din ce motive mandibula este expusă atât de frecvent fracturilor:
  63. Fracturile de mandibulă pot fi:
  64. Din ce cauze fracturile de mandibulă sunt cele mai frecvente (70-80%) din toate oasele regiunii buco-maxilo-faciale:
  65. Fracturile mandibulei se produc prin următoarele mecanisme:
  66. Mecanismul cel mai frecvent de producere a unei fracturi de mandibulă este:
  67. Zona cu cea mai scăzută rezistență la traumatismele mandibulare:
  68. Între factorii ce influențează gradul de deplasare a fragmentelor în fracturile de mandibulă se înscriu:
  69. Semnele comune tuturor fracturilor de mandibulă sunt:
  70. În ce tip de fractură de mandibulă este prezent edemul precoce, echimozele apărând după 24 ore:
  71. Care din următoarele tipuri de fracturi mandibulare sunt considerate de Rowe ca fracturi simple:
  72. Care este rolul imobilizării de urgență:
  73. Fronda mentonieră nu este indicată în următoarele tipuri de fracturi mandibulare:
  74. Ligatura hipocratică este indicată în imobilizarea:
  75. În care din următoarele tipuri de fracturi mandibulare apare contact prematur pe molarii de partea leziunii:
  76. Hipoestezia în teritoriul de enervație a nervului alveolar inferior se întâlnește în:
  77. Cea mai frecventă complicație secundară a fracturilor de mandibulă este:
  78. Ce înțelegeți prin plăgi în seton:
  79. Asfixia posttraumatică poate apărea după:
  80. Fractura de mandibulă în “lemn verde” sunt caracterizate pentru:
  81. Într-o fractură unilaterală a corpului mandibular, deplasarea secundară a fragmentului mic se produce:
  82. Mecanismele prin care se pot produce fracturile de mandibulă sunt:
  83. Factorii care influențează deplasarea fragmentelor într-o fractură de mandibulă sunt:
  84. Formele clinice ale fracturilor apofizei condiliene a mandibulei sunt:
  85. În fractura mediosimfizară a mandibulei:
  86. Precizați care sunt în mod obișnuit deplasările secundare ale fragmentelor într-o fractură de corp a mandibulei:
  87. Care este tratamentul cel mai potrivit într-o fractură de corp a mandibulei cu deplasare:
  88. Care este complicația secundară specifică posibilă pentru fractura de corp a mandibulei cu deplasare:
  89. Care este tratamentul ce poate fi recomandat pentru o fractură de corp a mandibulei fără deplasare în cazul unui edentat total, purtător de proteză mobilizabilă:
  90. În cât timp este posibilă consolidarea fracturii corect imobilizate dacă nu survin complicații:
  91. Care este prima fază în formarea calusului osos în fractură:
  92. T.C. Un adult este agresat și lovit cu pumnul în zona corpului mandibular stâng. După lovitură acuza o durere vie în regiunea unghiului mandibular stâng și a articulației temporomandibulare, drepte. La examenul clinic constatați tumefacție în zona unghiului mandibular stâng, care nu permite palparea osului, cu durere vie la presiuni, durere în regiune ATM dreaptă, limitarea deschiderii arcadelor dentare, plagă sângerândă a fibromucoasei distal de 37 (38 nu este prezent pe arcadă), mobilitatea anormală a mandibulei, tulburări de ocluzie (inocluzie în plan vertical și anteroposterior, mai accentuat în partea stângă, mai puțin evidentă în dreapta unde 48 vine în contact cu 18). În ATM dreapta nu se percep mișcările condilului. Către ce diagnostic vă orientați:
  93. Ce tratament de urgență adoptați în caz de fractură bilaterală de mandibulă: ungi stâng și condil drept:
  94. Ce radiografie solicitați în caz de fractură bilaterală de mandibulă: ungi stâng și condil drept:
  95. Ce tratament adoptați în caz de fractură bilaterală de mandibulă: ungi stâng și condil drept:
  96. Pentru osteosinteza focarului de fractură condiliana se preferă:
  97. Ce atitudine adoptați pentru dintele 3.8 din focarul de fractură:
  98. Ce complicații primare pot surveni din cauza dintelui 3.8 în focarul de fractură:
  99. În cazul de fractură bilaterală de mandibulă: ungi și condil cu deplasare, prescrieți bolnavului antibioterapie:
  100. În cazul de fractură bilaterală de mandibulă: ungi și condil cu deplasare, dacă ați efectuat osteosinteza ambelor focare de fractură, cu cîte o miniplacă cu șuruburi practicați și o imobilizare suplimentară, cu atele și tracțiune:

Capitole

  1. Capitolul 1: 1 - 100
  2. Capitolul 2: 101 - 200
  3. Capitolul 3: 201 - 300
  4. Capitolul 4: 301 - 400
  5. Capitolul 5: 401 - 500
  6. Capitolul 6: 501 - 600
Exersează acum